Plumb din nori în ochi cu suspine, vremea trece, vremea vine. Corbi în zori şi luna-i plină, e o beznă în grădină. O vioară în vuietul vîntului, pustietate... pe faţa pămîntului. Alb cu negru- ploaia răsare, omu-i viu şi totuşi moare.
Sunt al cincilea anotimp, nascută în floarea lui decembrie, respirînd cu aroma acoardelor de pian şi vioară. Trăiesc cu hrana "cea de toate zilele" - CARTEA, ca organism nutritiv îmi ajută MUZICA. Scriu cînd plîng, scriu cînd sufăr, scriu cînd radiez de fericire... Uneori mă chiar şi rătăcesc în cuvinte...sunt EU - Doina.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu